acroleină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACROLEÍNĂ, acroleine, s. f. Aldehidă nesaturată, care se obține prin distilarea glicerinei cu acid sulfuric și care se prezintă ca un lichid cu miros înecăcios, lacrimogen. [
Pr.:
-le-i-] – Din
fr. acroléine.acroleină (Dicționar de neologisme, 1986)ACROLEÍNĂ s.f. (
Chim.) Lichid volatil care se obține prin deshidratarea glicerinei. [Pron.
-le-i-. / < fr.
acroléine].
acroleină (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACROLEÍNĂ s. f. aldehidă etilenică, lichid volatil, cu miros neplăcut, prin deshidratarea glicerinei; propenal. (< fr.
acroléine)
acroleină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acroleínă (a-cro-) s. f.,
g.-d. art. acroleínei; pl. acroleíneacroleină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACROLEÍNĂ, acroleine, s. f. Aldehidă nesaturată, care se obține prin distilarea glicerinei cu acid sulfuric și care se prezintă ca un lichid cu miros înecăcios, lacrimogen. [
Pr.:
-le-i-] — Din
fr. acroléine.