acrobatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACROBÁTIC, -Ă, acrobatici, -ce, adj. s. f. 1. Adj. (Ca) de acrobat, privitor la acrobați sau la acrobație.
2. S. f. Arta de a face acrobații, arta acrobatului; acrobație (
2). – Din
fr. acrobatique.acrobatic (Dicționar de neologisme, 1986)ACROBÁTIC, -Ă adj. De acrobat; referitor la acrobați sau la acrobație; asemănător cu jocul acrobaților. [Cf. fr.
acrobatique, it.
acrobatico].
acrobatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACROBÁTIC, -Ă I.
adj. referitor la acrobații. II. s. f. arta de a face acrobații. (< fr.
acrobatique, /II/ germ.
Akrobatik)
acrobatic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACROBÁTIC, -Ă, acrobatici, -ce, adj. (Ca) de acrobat, privitor la acrobați sau la acrobație.–
Fr. acrobatique.acrobatic (Dicționaru limbii românești, 1939)*acrobátic, -ă adj. (d.
acrobat). De acrobat.
acrobatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACROBÁTIC, -Ă, acrobatici, -ce, adj. 1. (Ca) de acrobat, privitor la acrobați sau la acrobație. – Din
fr. acrobatique.acrobatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acrobátic (a-cro-) adj. m.,
pl. acrobátici; f. acrobátică, pl. acrobáticeacrobatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACROBÁTIC, -Ă, acrobatici, -ce, adj.,
s. f. 1. Adj. (Ca) de acrobați, privitor la acrobați sau la acrobație.
2. S. f. Arta de a face acrobații, arta acrobatului; acrobație (2). — Din
fr. acrobatique.