acrescent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACRESCÉNT, -Ă, acrescenți, -te, adj. (Despre părțile unei plante) Care crește și după fecundare. – Din
fr. accrescent.acrescent (Dicționar de neologisme, 1986)ACRESCÉNT, -Ă adj. (
Bot.; despre un organ) Cu tendință de creștere, care devine din ce în ce mai mare. [Cf. fr.
accrescent, lat.
accrescens].
acrescent (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACRESCÉNT, -Ă adj. (despre flori) care continuă să crească și după înflorire. (< fr.
accrescent)
acrescent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acrescént (a-cres-) adj. m.,
pl. acrescénți; f. acrescéntă, pl. acrescénteacrescent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACRESCÉNT, -Ă, acrescenți, -te, adj. (Despre părțile unei plante) Care crește și după fecundare. — Din
fr. accrescent.