achenă - explicat in DEX

achenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACHÉNĂ, achene, s. f. Tip de fruct indehiscent, a cărui sămânță, acoperită cu un înveliș tare, nu e sudată de acest înveliș. – Din fr. akène.

achenă (Dicționar de neologisme, 1986)
ACHÉNĂ s.f. Tip de fruct indehiscent, uscat, de obicei cu o singură sămânță. [< fr. akène, cf. gr. a – fără, chainein – a se deschide].

achenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ACHÉNĂ s. f. fruct uscat, indehiscent, cu o singură sămânță. (< fr. akène)

achenă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ACHÉNĂ, achene, s. f. Tip de fruct uscat, a cărui sămânță, acoperită cu un înveliș tare, nu e sudată de acest înveliș. – Fr. akène (< gr.).

achenă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*achénă f., pl. e (fr. akène și achaine, d. vgr. a, nu, ne-, și haĭno, deschid). Bot. Fruct uscat cu pericarpu nelipit de semințe, ca la alun, stejar, cînepă, păpădie. V. carĭopsă, samară.

achenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
achénă s. f., g.-d. art. achénei; pl. achéne

achenă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACHÉNĂ, achene, s. f. Tip de fruct indehiscent, a cărui sămânță, acoperită cu un înveliș tare, nu e sudată de acest înveliș. — Din fr. akène.