acetonă - explicat in DEX

acetonă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACETÓNĂ, acetone, s. f. Lichid incolor, volatil, inflamabil, folosit ca solvent în industrie. – Din fr. acétone.

acetonă (Dicționar de neologisme, 1986)
ACETÓNĂ s.f. Lichid incolor, cu miros plăcut, foarte volatil, care rezultă din distilarea unui acetat și este folosit ca dizolvant pentru materii grase, lacuri etc. // (În forma aceton-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „acetonă”. [Cf. fr. acétone, engl. acetone].

acetonă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
acetónă s. f., g.-d. art. acetónei

acetonă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ACETÓNĂ s. f. derivat al cetonelor, lichid incolor, cu miros eteric, volatil, inflamabil, solvent pentru materii grase, lacuri și vopsele etc. (< fr. acétone)

acetonă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ACETÓNĂ s. f. Lichid incolor, cu miros plăcut, folosit în industrie. – Fr. acétone.

acetonă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*acetónă f., pl. e (aceĭașĭ origine cu acetat). Chim. Lichid incolor, cu miros eterat, volátil, inflamabil, care se formează destilînd un acetat.

acetonă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACETÓNĂ s. f. Lichid incolor, volatil, inflamabil, folosit ca solvent în industrie. — Din fr. acétone.