acetil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACETÍL, acetili, s. m. Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. – Din
fr. acétyle.acetil (Dicționar de neologisme, 1986)ACETÍL s.m. (
Chim.) Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. [< fr.
acétyle].
acetil (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACETÍL s. m. radical organic monovalent, din acidul acetic. (< fr.
acétyle)
acetil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acetíl s. m.,
pl. acetíliacetil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACETÍL, acetili, s. m. Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. — Din
fr. acétyle.