acantă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACÁNTĂ, acante, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale căror frunze mari, penate, uneori spinoase, și rădăcini sunt folosite în medicină
(Acanthus). 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice și compozite; care imită frunzele de acantă (
1). [
Var.:
acánt s. m.] – Din
fr. acanthe, lat. acanthus.