acalmie - explicat in DEX

acalmie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării (vântului sau valurilor). ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul sau după o perioadă frământată. – Din fr. accalmie.

acalmie (Dicționar de neologisme, 1986)
ACALMÍE s.f. Perioadă de calm care urmează pentru un moment după o rafală de vânt. ♦ (Fig.) Răstimp liniștit într-o perioadă de frământări. [Gen. -iei. / < fr. accalmie].

acalmie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ACALMÍE s. f. 1. stare de calm momentan a vântului sau a valurilor mării. 2. (fig.) liniște după o perioadă de frământări. (< fr. accalmie)

acalmie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării (vântului). ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul unei perioade frământate. – Fr. accalmie.

acalmie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*acalmíe f. (fr. accalmie, d. calme, liniștit). Mar. Liniște momentană a vîntuluĭ și a măriĭ. Fig. Repaus, amorțeală (în viața unuĭ popor orĭ în afacerĭ).

acalmie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
acalmíe s. f., art. acalmía, g.-d. acalmíi, art. acalmíei

acalmie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
acalmie f. termen de marină: calm momentan după o furtună (și fig.).

acalmie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării vântului sau valurilor. ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul sau după o perioadă frământată. — Din fr. accalmie.