abulic (Marele dicționar de neologisme, 2000)abúlic, -ă adj., s.m. f. (suferind) de abulie. (< fr.
aboulique)
abulic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABÚLIC, -Ă, abulici, -ce, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care suferă de abulie. – Din
fr. aboulique.abulic (Dicționar de neologisme, 1986)ABÚLIC, -Ă adj., s.m. și f. (Bolnav) care suferă de abulie. [< fr.
aboulique].
abulic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ABÚLIC, -Ă, abulici, -ce, adj. (Adesea substantivat) Care suferă de abulie. –
Fr. aboulique.abulic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)abúlic adj. m.,
s. m.,
pl. abúlici; adj. f.,
s. f. abúlică, pl. abúliceabulic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ABÚLIC, -Ă, abulici, -ce, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care suferă de abulie. — Din
fr. aboulique.