abține (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABȚÍNE, abțín, vb. III.
Refl. A se stăpâni, a se reține, a se înfrâna (de la...). ♦ A nu se pronunța, a nu-și exprima părerea sau votul; a se ține departe de o activitate. – Din
fr. (s')
abstenir (după
ține).