abrazare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABRAZÁRE, abrazări, s. f. (Rar) Abraziune (
2). –
Cf. fr. abrasion.abrazare (Dicționar de neologisme, 1986)ABRAZÁRE s.f. Operație de prelucrare prin așchiere cu ajutorul unui abraziv; abraziune. [Cf.
abraziune, abraziv].
abrazare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ABRAZÁRE, abrazări, s. f. (Rar) Abraziune (
2).
abrazare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)abrazáre (rar)
(a-bra-) s. f.,
g.-d. art. abrazắrii; pl. abrazắriabrazare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ABRAZÁRE, abrazări, s. f. (Rar) Abraziune (
2). —
Cf. fr. abrasion.