abolițiune - explicat in DEX

abolițiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ABOLIȚIÚNE, abolițiuni, s. f. (Înv.) Abolire. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. abolition, lat. abolitio, -onis.

abolițiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
abolițiúne s. f. abolire (< fr. abolition, lat. abolitio)

abolițiune (Dicționar de neologisme, 1986)
ABOLIȚIÚNE s.f. Abolire. [Cf. fr. abolition, lat. abolitio].

abolițiune (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ABOLIȚIÚNE, abolițiuni, s. f. (Înv.) Abolire. [Pr.: -ți-u-] – Fr. abolition (lat. lit. abolitio, -onis).

abolițiune (Dicționaru limbii românești, 1939)
*abolițiúne f. (lat. abolitio, -ónis). Desființare. – Și -iție și -ire.

abolițiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
abolițiúne (înv.) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. abolițiúnii; pl. abolițiúni

abolițiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aboliți(un)e f. desființare totală, suprimare definitivă: abolițiunea torturei, abolițiunea sclaviei.

abolițiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ABOLIȚIÚNE, abolițiuni, s. f. (Înv.) Abolire. [Pr.: -ți-u-] — Din fr. abolition, lat. abolitio, -onis.