aboliționist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABOLIȚIONÍST, -Ă, aboliționiști, -ste, s. m. și
f. Adept al aboliționismului. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. abolitionniste.aboliționist (Marele dicționar de neologisme, 2000)aboliționíst, -ă adj., s.m. f. (adept) al aboliționismului. (< fr.
abolitionniste)
aboliționist (Dicționar de neologisme, 1986)ABOLIȚIONÍST, -Ă adj. Referitor la aboliționism. //
s.m. și f. Partizan al aboliționismului. [< fr.
abolitionniste].
aboliționist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aboliționíst (-ți-o-) adj. m., s. m., pl.
aboliționíști; adj. f., s. f.
aboliționístă, pl.
aboliționísteaboliționist (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ABOLIȚIONÍST, -Ă, aboliționiști, -ste, s. m. și
f. Adept al aboliționismului. [
Pr.:
-ți-o-] –
Fr. abolitionniste.aboliționist (Dicționaru limbii românești, 1939)*aboliționíst, -ă s. și adj. Partizan al abolițiuniĭ sclaviiĭ în Statele Unite, în opoz. cu
sclavigist, Adversar al tarifelor vamale, în opoz. cu
protecționist.aboliționist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ABOLIȚIONÍST, -Ă, aboliționiști, -ste, s. m. și
f. Adept al aboliționismului. [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. abolitionniste.