abjudeca - explicat in DEX

abjudeca (Marele dicționar de neologisme, 2000)
abjudecá vb. tr. (jur.) a suspenda printr-o sentință judecătorească. (< lat. abiudicare)

abjudeca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ABJUDECÁ, abjúdec, vb. I. Tranz. A anula, a suspenda (un titlu, un drept etc.) printr-o hotărâre judecătorească. – Din lat. abjudecare.

abjudeca (Dicționar de neologisme, 1986)
ABJUDECÁ vb. I. tr. A suspenda, a anula (un drept, un titlu etc.) printr-o sentință judecătorească. [< lat. abiudicare].

abjudeca (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
abjudecá (a ~) (a anula) vb., ind. prez. 3 abjúdecă

abjudeca (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ABJUDECÁ, abjúdec, vb. I. Tranz. A anula, a suspenda un titlu, un drept etc., printr-o hotărâre judecătorească. — Din lat. abjudicare.