abțibild (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABȚIBÍLD, abțibilduri, s. n. 1. Imagine în culori imprimată pe un strat subțire de colodiu, care se aplică pe o suprafață netedă, umezindu-se și dezlipindu-se de pe hârtia pe care a fost lipit.
2. Fig. (La
pl.) Nimicuri, fapte mărunte; mici șmecherii. – Din
germ. Abziehbild.abțibild (Marele dicționar de neologisme, 2000)abțibíld s. n.
1. mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafață netedă.
2. (
fam.; pl.) nimicuri, mărunțișuri; mici șmecherii. (< germ.
Abziehbild)
abțibild (Dicționar de neologisme, 1986)ABȚIBÍLD s.n. 1. Mic desen colorat, gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafață netedă, desprinzându-se de pe hârtia pe care a fost lipit.
2. (
Fig.; la pl.) Nimicuri, mărunțișuri; mici șmecherii. [< germ.
Abziehbild].
abțibild (Dicționar de argou al limbii române, 2007)abțibild, abțibilduri s. n. 1. (la pl. – friz., înv.) perciuni sau favoriți scurți
2. (intl.) hoț mărunt
abțibild (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ABȚIBÍLD, abțibilduri, s. n. 1. Imagine tipărită în culori, executată pe o hârtie cu suprafața gumată, care, aplicată pe un obiect și umezită, se desprinde de pe hârtie și rămâne pe obiectul aplicat.
2. Fig. (La
pl.) Nimicuri, mărunțișuri; mici șmecherii. –
Germ. Abziehbild.abțibild (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)abțibíld s. n.,
pl. abțibílduriabțibild (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ABȚIBÍLD, abțibilduri, s. n. 1. Imagine în culori imprimată pe un strat subțire de colodiu, care se aplică pe o suprafață netedă, umezindu-se și dezlipindu-se de pe hârtia pe care a fost lipit.
2. Fig. (La
pl.) Nimicuri, fapte mărunte; mici șmecherii. Din
germ. Abziehbild.