țevui - explicat in DEX

țevui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȚEVUÍ, țevuiesc, vb. IV. Tranz. A trece pe țevi firele de bătătură de pe bobine, mosoare, sculuri, cu ajutorul sucalei, înainte de a se introduce în suveică. – Țeavă + suf. -ui.

țevui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
țevuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țevuiésc, imperf. 3 sg. țevuiá; conj. prez. 3 să țevuiáscă

țevui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȚEVUÍ, țevuiesc, vb. IV. Tranz. A trece pe țevi firele de bătătură de pe bobine, mosoare, sculuri, cu ajutorul sucalei, înainte de a se introduce în suveică. — Țeavă + suf. -ui.