țăndăros - explicat in DEX

țăndăros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȚĂNDĂRÓS, -OÁSĂ, țăndăroși, -oase, adj. (Reg.) Care se desface în așchii, care se sfărâmă; așchios. – Țandără + suf. -os.

țăndăros (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
țăndărós (reg.) adj. m., pl. țăndăróși; f. țăndăroásă, pl. țăndăroáse

țăndăros (Dicționaru limbii românești, 1939)
țăndărós (vest) și țăndurós (est), -oásă adj. Căruĭa-ĭ sare țandura ușor.

țăndăros (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȚĂNDĂRÓS, -OÁSĂ, țăndăroși, -oase, adj. (Reg.) Care se desface în așchii, care se sfărâmă; așchios. — Țandără + suf. -os.