țățică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ȚĂȚÍCĂ,țățici, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui țață. – Țață + suf. -ică.
țățică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) țățícă (reg.) s. f., g.-d. art. țățícăi/țățícii/țățíchii; pl. țățíci
țățică(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ȚĂȚÍCĂ,țățici, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țață. — Țață + suf. -ică.