șurupelniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘURUPÉLNIȚĂ s. f. v. șurubelniță.șurupelniță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)șurupelniță f. mașină de tras șurupul.
șurupelniță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘURUPÉLNIȚĂ s. f. v. șurubelniță.