șugubinar - explicat in DEX

șugubinar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘUGUBINÁR, șugubinari, s. m. (În vechea organizare administrativă a țărilor române) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile la care aceștia erau supuși. – Șugubină + suf. -ar.

șugubinar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șugubinár (înv.) s. m., pl. șugubinári

șugubinar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘUGUBINÁR, șugubinari, s. m. (în vechea organizare administrativă a Țărilor Române) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile stabilite pentru răscumpărare. — Șugubină + suf. -ar.