șperțuială - explicat in DEX

șperțuială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘPERȚUIÁLĂ, șperțuieli, s. f. Faptul de a da sau de a primi șperț; mituială. – Șperțui + suf. -eală.

șperțuială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șperțuiálă (fam.) s. f., g.-d. art. șperțuiélii; pl. șperțuiéli

șperțuială (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘPERȚUIÁLĂ, șperțuieli, s. f. Faptul de a da sau de a primi șperț; mituială. — Șperțui + suf. -eală.