șomoltoc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘOMOLTÓC, șomoltoace, s. n. Șomoiog. – Contaminare între
șomoiog și
ghemotoc.șomoltoc (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)șomoltóc, -oácă, adj., s.m., f. și n.
1. (reg.; s.m. și f.) (om) mic de statură.
2. (reg.; s.m. și f.) (om) încet, moale, bleg.
3. (reg.; s.m. în forma:
șolmotoc) fulg mare de zăpadă.
4. (pop.; s.n.) șomoiog, mototol.
5. (reg.; s.n. în forma:
șolmotoc) smoc (de păr sau de lână).
6. (reg.; s.n.; în forma:
șolmotoc) bucată ruptă dintr-un cojoc.
7. (reg.; s.n.) buchet, mănunchi.
șomoltoc (Dicționaru limbii românești, 1939)șomoltóc și
-dóc n., pl.
oace (rudă cu
moștolcă, holmotoc, glomotoc. Cp. și cu sîrb.
smotuljak, pachet).
Est. Moștolcă, ghĭomotoc, lucru învălătucit:
a face basmaŭa șomoltoc, copiiĭ legase [!] motanu cu niște petice și-l făcuse [!] șomoltoc (îl înșomoltocise).
șomoltoc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șomoltóc s. n.,
pl. șomoltoáceșomoltoc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘOMOLTÓC, șomoltoace, s. n. Șomoiog. — Contaminare între
șomoiog și
ghemotoc.