șocant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘOCÁNT, -Ă, șocanți, -te, adj. Care impresionează în mod neplăcut, care contrariază. – Din
fr. choquant.șocant (Dicționar de neologisme, 1986)ȘOCÁNT, -Ă adj. Care șochează. [< fr.
choquant].
șocant (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘOCÁNT, -Ă adj. care șochează. (< fr.
choquant)
șocant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șocánt adj. m.,
pl. șocánți; f. șocántă, pl. șocánteșocant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘOCÁNT, -Ă, șocanți, -te, adj. Care impresionează în mod neplăcut, care contrariază. — Din
fr. choquant.