șoșon - explicat in DEX

șoșon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘOȘÓN, șoșoni, s. m. Încălțăminte de iarnă (din pâslă, cauciuc etc.) care se poartă peste pantofi. – Din fr. chausson.

șoșon (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘOȘÓN s.m. Încălțăminte de iarnă făcută din postav sau din cauciuc, care se poartă peste pantofi. ♦ Pantof de casă făcut din pâslă. [< fr. chausson].

șoșon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘOȘÓN s. m. încălțăminte de iarnă din pâslă, cauciuc etc. care se poartă peste pantofi. ◊ încălțăminte de casă din pâslă. (< fr. chausson)

șoșon (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
șoșón (-ni), s. m. – Încălțăminte impermeabilă pentru iarnă. Fr. chausson „cizmuliță”. Bg. šošon (Bernard 50) pare să provină din rom.

șoșon (Dicționaru limbii românești, 1939)
*șoșón m. (îld. șoson, d. fr. chausson, care vine d. chausse, lat. pop. *calcia, cl. cálceus, încălțăminte, d. calx, calcis, călcîĭ. V. călcîĭ). Încălțăminte de ĭarnă făcută din pîslă orĭ din postav și pele [!] saŭ din caucĭuc. (Ceĭ de caucĭuc îs un fel de galoșĭ maĭ înalțĭ cu postav în partea de sus. Ceĭ cu talpa de pîslă se numeaŭ odinioară canvale).

șoșon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șoșón s. m., pl. șoșóni

șoșon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘOȘÓN, șoșoni, s. m. încălțăminte de iarnă (din pâslă, cauciuc etc.) care se poartă peste pantofi. — Din fr. chausson.