șoĭmar - explicat in DEX

șoimar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘOIMÁR, șoimari, s. m. Crescător sau dresor de șoimi (1) pentru vânătoare; persoană care vânează cu ajutorul șoimilor. – Șoim + suf. -ar.

șoĭmar (Dicționaru limbii românești, 1939)
șoĭmár m. (d. șoĭm). Vechĭ. Crescător de șoĭmĭ.

șoimar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șoimár s. m., pl. șoimári

șoimar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
șoimar m. cel ce crește șoimi.

șoimar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘOIMÁR, șoimari, s. m. Crescător sau dresor de șoimi (1) pentru vânătoare; persoană care vânează cu ajutorul șoimilor. — Șoim + suf. -ar.