șnuruleț(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ȘNURULÉȚ,șnurulețe, s. n. Diminutiv al lui șnur. – Șnur + suf. -uleț.
șnuruleț(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ȘNURULÉȚ,șnurulețe, s. n. Diminutiv al lui șnur. — Șnur + suf. -uleț.