șlif (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘLIF, șlifuri, s. n. (
Tehn.) Porțiunea șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. ♦
Fig. Finețe, rafinament, subtilitate. – Din
fr. Schliff.șlif (Dicționar de neologisme, 1986)ȘLIF s.n. Porțiunea șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. [< germ.
Schliff].
șlif (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘLIF s. n. (tehn.) porțiune șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. ◊ (fig.) finețe, rafinament. (< germ.
Schliff)
șlif (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șlif s. n.,
pl. șlífurișlif (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘLIF, șlifuri, s. n. (
Tehn.) Porțiunea șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. ♦
Fig. Finețe, rafinament, subtilitate. — Din
fr. schliff.