șleapcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘLEÁPCĂ, șlepci, s. f. (
Reg.) Pălărie în trei colțuri; tricorn;
p. ext. șapcă. – Din
rus. šleapka.șleapcă (Dicționaru limbii românești, 1939)șleápcă f., pl.
șlepcĭ (rus.
šlĕapka, dim. d.
šlĕapa, pălărie în treĭ colțurĭ, tricorn, d. germ.
schlapp-hut, pălărie moale. Cp. și cu bg.
šlĕap, leop ! V.
pleașcă 2).
Vechĭ. Tricorn. – La Ghica
șleapă, pl.
epe.șleapcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șleápcă (
înv.,
reg.)
s. f.,
g.-d. art. șlépcii; pl. șlepcișleapcă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)șleapcă f. Mold. tricorn:
șleapca cea nouă AL. [Rus. ȘLIAPKA, pălărie, din nemț. SCHLAPP(HUT)].
șleapcă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘLEÁPCĂ, șlepci, s. f. (
înv. și
reg.) Pălărie în trei colțuri; tricorn;
p. ext. șapcă.
— Din
rus. šleapka.