șiruì - explicat in DEX

șirui (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
șiruí², șírui, vb. IV (reg.; despre sămânță) a semăna peste brazde.

șirui (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ȘIRUÍ, șiruiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A așeza o oaste în ordine de bătaie; a înșirui. – Din șir.

șiruì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
șiruì v. V. șiroì.