șerpăraș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ȘERPĂRÁȘ,șerpărașe, s. n. Diminutiv al lui șerpar (1). – Șerpar + suf. -aș.
șerpăraș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) șerpăráș (reg.) s. n., pl. șerpăráșe
șerpăraș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ȘERPĂRÁȘ,șerpărașe, s. n. (Reg.) Diminutiv al unui șerpar (1). — Șerpar + suf. -aș.