șeniletă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘENILÉTĂ, șenilete, s. f. Mic vehicul (militar-blindat) pe șenile. – Din
fr. chenillette.șeniletă (Dicționar de neologisme, 1986)ȘENILÉTĂ s.f. Mic vehicul militar blindat pe șenile, servind pentru transport de material și oameni pe câmpul de luptă. ♦ Vehicul ușor care rulează pe șenile. [< fr.
chenillette].
șeniletă (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘENILÉTĂ s. f. mic vehicul militar blindat pe șenile, pentru transport de materiale și de oameni pe câmpul de luptă. ◊ vehicul ușor care rulează pe șenile. (< fr.
chenillette)
șeniletă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘENILÉTĂ, șenilete, s. f. Mic vehicul (militar-blindat) pe șenile. — Din
fr. chenillette.