ședințoman - explicat in DEX

ședințoman (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘEDINȚOMÁN, -Ă, ședințomani, -e, s. m. și f. (Ir.) Persoană care are mania de a convoca multe ședințe (1), de a discuta mult în cadrul acestora. – Ședință + suf. -oman.

ședințoman (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘEDINȚOMÁN, -Ă s.m. și f. (Peior.) Cel care are mania ședințelor. [< ședință + -man].

ședințoman (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
ședințoman, -ă, ședințomani, -e adj. (d. oameni) care are mania de a convoca multe ședințe, de a discuta mult în cadrul acestora.

ședințoman (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ședințomán s. m., pl. ședințománi

ședințoman (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘEDINȚOMÁN, -Ă, ședințomani, -e, s. m. și f. (Ir.) Persoană care are mania de a convoca multe ședințe (1), de a discuta mult în cadrul acestora. — Ședință + suf. -oman.