școlărime - explicat in DEX

școlărime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘCOLĂRÍME s. f. Mulțime de școlari (1), totalitatea școlarilor. – Școlar + suf. -ime.

școlărime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
școlăríme s. f., g.-d. art. școlărímii

școlărime (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
școlărime f. tinerimea din școale.

școlărime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘCOLĂRÍME s. f. Mulțime de școlari (1), totalitatea școlarilor. — Școlar + suf. -ime.