șarmant - explicat in DEX

șarmant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘARMÁNT, -Ă, șarmanți, -te, adj. (Livr.) Fermecător, încântător. – Din fr. charmant.

șarmant (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘARMÁNT, -Ă adj. Încântător, fermecător, agreabil. [< fr. charmant].

șarmant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘARMÁNT, -Ă adj. fermecător, încântător. (< fr. charmant)

șarmant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*șarmánt, -ă adj. (fr. charmant). Iron. Încîntător.

șarmant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șarmánt (livr.) adj. m., pl. șarmánți; f. șarmántă, pl. șarmánte

șarmant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘARMÁNT, -Ă, șarmanți, -te, adj. (Livr.) Fermecător, încântător. — Din fr. charmant.