șantajist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘANTAJÍST, -Ă, șantajiști, -ste s. m. și
f. Persoană care șantajează, care practică șantajul. [
Var.:
șantagíst, -ă s. m. și
f.] –
Șantaj +
suf. -ist.șantajist (Dicționar de neologisme, 1986)ȘANTAJÍST, -Ă s.m. și f. Cel care șantajează, care practică șantajul; șantajor. [<
șantaj +
-ist].
șantajist (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘANTAJÍST, -Ă s. m. f. cel care recurge la șantaj. (< șantaj + -ist)
șantajist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șantajíst s. m.,
pl. șantajíștișantajist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘANTAJÍST, -Ă, șantajiști, -ste, s. m. și
f. Persoană care șantajează, care practică șantajul. [
Var.:
șantagíst, -ă s. m. și
f.] —
Șantaj +
suf. -
ist.