șanfrena (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘANFRENÁ, șanfrenez, vb. I.
Tranz. A executa, manual sau cu ajutorul unei mașini, o fațetă oblică la extremitatea unei găuri cilindrice sau la marginea unei suprafețe plane, a unei piese, pentru a înlătura muchiile ascuțite. ♦ A tăia oblic muchiile pieselor de metal pentru a fi sudate. – Din
fr. chanfreiner.șanfrena (Dicționar de neologisme, 1986)ȘANFRENÁ vb. I. tr. A tăia în șafren muchiile unei pietre, ale unei piese de lemn sau de metal; a teși. [< fr.
chanfreiner].
șanfrena (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘANFRENÁ vb. tr. a tăia oblic muchiile unei pietre, ale unei piese de lemn sau de metal; a teși. (< fr.
chanfreiner)
șanfrena (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șanfrená (a ~) vb.,
ind. prez. 3
șanfreneázășanfrena (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘANFRENÁ, șanfrenez, vb. I.
Tranz. A executa, manual sau cu ajutorul unei mașini, o fațetă oblică la extremitatea unei găuri cilindrice sau la marginea unei suprafețe plane, a unei piese, pentru a înlătura muchiile ascuțite. ♦ A tăia oblic muchiile pieselor de metal pentru a fi sudate. — Din
fr. chanfreiner.