șancru - explicat in DEX

șancru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘÁNCRU, șancre, s. n. Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere în organism a unor germeni infecțioși. – Din fr. chancre.

șancru (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘÁNCRU s.n. (Med.) Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere a unui agent patogen în organism. [Pl. -re, -ruri. / < fr. chancre, cf. germ. Schanker].

șancru (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘÁNCRU s. n. ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere a unui agent patogen în organism. (< fr. chancre)

șancru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șáncru s. n., art. șáncrul; pl. șáncre

șancru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘÁNCRU, șancre, s. n. Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere în organism a unor germeni infecțioși. — Din fr. chancre.