șahzadea - explicat in DEX

șahzadea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘAHZADEÁ s. f. (Turcism înv.) Fiu de sultan sau de împărat. – Din tc. șah-zāde.

șahzadea (Dicționaru limbii românești, 1939)
șahzadeá f., pl. ele (turc. [d. pers.] șah-zadé, fiŭ de șah. V. beĭzadea). Vechĭ. Fiŭ de șah saŭ de sultan.

șahzadea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șahzadeá (înv.) s. f., art. șahzadeáua, g.-d. art. șahzadélei; pl. șahzadéle, art. șahzadélele

șahzadea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘAHZADEÁ, șahzadele, s. m. (înv.) Fiu de sultan sau de împărat. — Din tc. șahzāde.