ĭepuresc - explicat in DEX

iepuresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IEPURÉSC, -EÁSCĂ, iepurești, adj. De iepure, privitor la iepure. – Iepure + suf. -esc.

iepuresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
iepurésc adj. m., f. iepureáscă; pl. m. și f. iepuréști

iepuresc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IEPURÉSC, -EÁSCĂ, iepurești, adj. De iepure, privitor la iepure. — Iepure + suf. -esc.

ĭepuresc (Dicționaru limbii românești, 1939)
ĭepurésc, -eáscă adj. Fam. Ca de ĭepure: somn ĭepuresc (gata de a te deștepta).