ĭeniceresc - explicat in DEX

ieniceresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IENICERÉSC, -EÁSCĂ, ienicerești, adj. Care aparține ienicerilor, privitor la ieniceri; caracteristic ienicerilor. – Ienicer + suf. -esc.

ieniceresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ienicerésc adj. m., f. ienicereáscă; pl. m. și f. ieniceréști

ieniceresc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ieniceresc a. ce ține de ieniceri: de siropuri ienicerești și de sângiuri păgânești POP.

ieniceresc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IENICERÉSC, -EÁSCĂ, ienicerești, adj. Care aparține ienicerilor, privitor la ieniceri; caracteristic ienicerilor. — Ienicer + suf. -esc.

ĭeniceresc (Dicționaru limbii românești, 1939)
ĭenicerésc, -eáscă adj. De ĭenicer.