ĭarmaroc - explicat in DEX

iarmaroc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IARMARÓC, iarmaroace, s. n. Târg ținut la date fixe; bâlci. – Din ucr. jarmarok.

iarmaroc (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
iarmaróc (iarmaroáce), s. n. – Tîrg ținut la date fixe, bîlci. Germ. Jahrmarkt, prin intermediul rut. jarmarok (Cihac, II, 145; Sanzewitsch 204; DAR), cf. pol. jarmar(e)k, rus. jarmarka. În Mold.

iarmaroc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
iarmaróc s. n., pl. iarmaroáce

iarmaroc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
iarmaroc n. Mold. bâlciu: buni îs de spânzurat în iarmaroc AL. [Rut. ĬARMAROK (din nemț. Jahrmarkt, târg anual)].

iarmaroc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IARMARÓC, iarmaroace, s. n. Târg ținut la date fixe; bâlci. — Din ucr. jarmarok.

ĭarmaroc (Dicționaru limbii românești, 1939)
ĭarmaróc n., pl. oace (rut. ĭármarok, rus. ĭármarka, d. germ. jahrmarkt [d. jahr, an, și markt, tîrg]. V. marchidan). Est. Bîlcĭ, tîrg anual. – Și -og, pl. oage (Cov. Btș.).