iaht (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IAHT, iahturi, s. n. 1. Navă mică și elegantă, cu pânze sau cu propulsie mecanică, pentru un număr mic de pasageri, folosită pentru călătorii de plăcere.
2. Ambarcație sportivă cu vele folosită pentru regate. – Din
fr. yacht.iaht (Dicționar de neologisme, 1986)IAHT s.n. Navă ușoară de sport sau pentru călătorii de agrement. [Pron. și
iot. / pl.
-turi, -te, scris și
yacht. / < engl., fr.
yacht, cf. ol.
jacht].
iaht (Marele dicționar de neologisme, 2000)IAHT s. n. ambarcație ușoară de sport sau de agrement, cu vele ori cu motor. (< fr.
yacht)
iaht (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)iaht (iáhturi), s. n. – Navă mică și elegantă pentru curse de plăcere.
Engl. yacht, prin intermediul
fr.ĭaht (Dicționaru limbii românești, 1939)*ĭaht n., pl.
urĭ (fr. engl.
yacht, ol.
jacht, germ.
jagd). Bastiment de plăcere saŭ de ceremonie a căruĭ modă a venit din Olanda.
iaht (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)iaht s. n.,
pl. iáhturiiaht (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)iaht n. corabie mică ușoară și elegantă, de preumblat pe mare.
iaht (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IAHT, iahturi, s. n. 1. Navă mică și elegantă, cu pânze sau cu propulsie mecanică, pentru un număr mic de pasageri, folosită pentru călătorii de agrement.
2. Ambarcațiune sportivă cu vele folosită pentru regate. — Din
fr. yacht.