înveseli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNVESELÍ, înveselesc, vb. IV.
Refl. și
tranz. A deveni sau a face să fie vesel, voios, bine dispus. ♦
Tranz. Fig. A face să fie mai puțin mohorât, întunecat, monoton; a însenina, a deschide, a lumina. –
În + vesel.înveseli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înveselí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. înveselésc, imperf. 3
sg. înveseleá; conj. prez. 3
să înveseleáscăînveselì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)înveselì v. a (se) face vesel.