înverzitor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ÎNVERZITÓR, -OÁRE,înverzitori, -oare, adj. (Rar) Care înverzește. – Înverzi + suf. -tor.
înverzitor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) înverzitór adj. m., pl. înverzitóri; f. sg. și pl. înverzitoáre