învăpăia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNVĂPĂIÁ, învăpăiez, vb. I.
Refl. A se aprinde ca o văpaie;
p. ext. (despre fața omului) a se înroși (din cauza unui aflux de sânge). ♦
Fig. A se înflăcăra, a se entuziasma. [
Pr.:
pă-ia] –
În + văpaie.învăpăia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)învăpăiá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
învăpăiáză, 1
pl. învăpăiém; conj. prez. 3
să învăpăiéze; ger. învăpăínd