învârsta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNVÂRSTÁ, învârstez, vb. I.
Tranz. A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură;
p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [
Var.:
învrâstá vb. I] – Din
învârstat (derivat regresiv).
învârsta (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)învârstá,
învârstéz, vb. I (pop.)
1. a vărga, a înflora.
2. a lega în mănunchi.
învârsta (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)învârstá, (învârsti, învârșta, învărsta), vb. tranz. –
1. A împodobi.
2. A face dungi, a pune vârste, a învărga cu mai multe culori: „Nu știu, coasă, ori descoasă, / O mununiță-nvârstează” (Bârlea 1924: 32). „Roșiuță, merâuță / Să le-nvârste-n cununiță” (Antologie 1980: 76). – Der. regr. din învârstat „vărgat„.
învârsta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)învârstá (a ~) (
pop.)
vb.,
ind. prez. 3
învârsteázăînvârstà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)învârstà v.
1. a înflora și vărga:
a învârsta marame; 2. a lega în mănunchi:
și flori culegea, cunune învârsta POP. [V. vârstă].