întruna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTRÚNA adv. Mereu, neîncetat, continuu.
Vorbește întruna. –
Întru + una.întruna (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)întruná vb. I (reg., înv.) a (se) întruni.
întruna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!întrúna (mereu)
(în-tru-) adv. (vorbește ~)întruna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)într-úna (în una)
prep. +
num./
pr. (~ singură, ~ din zile)