întrefier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTREFIÉR, întrefieruri, s. n. Porțiune neferomagnetică a unei laturi de circuit magnetic mărginită de fețele apropiate ale unor porțiuni feromagnetice ale laturii. –
Între2 + fier (după
fr. entrefer).
întrefier (Dicționar de neologisme, 1986)ÎNTREFIÉR s.n. Spațiu liber între fețele interne ale inductorilor și fața exterioară a indusului la o mașină electrică. [Pron.
-fier. / după fr.
entrefer].
întrefier (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÎNTREFIÉR s. n. porțiune neferomagnetică ce întrerupe porțiunea feromagnetică a unui circuit magnetic. (după fr.
entrefer)
întrefier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)întrefiér (-fier) s. n.,
pl. întrefiéruri