întocmi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTOCMÍ, întocmesc, vb. IV.
Tranz. A elabora, a alcătui
1. ♦ A face, a constitui; a organiza. –
Cf. întocmai și
tocmai.întocmi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)întocmí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. întocmésc, imperf. 3
sg. întocmeá; conj. prez. 3
să întocmeáscăîntocmì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)întocmì v. a dispune, a organiza:
retragerea se întocmește în figura unui colț BĂLC. [V.
tocmì].