înstăpâni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNSTĂPÂNÍ, înstăpânesc, vb. IV.
Refl. (Rar) A se face stăpân pe ceva. –
În + stăpân.înstăpâni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!înstăpâní (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se înstăpânéște, imperf. 3
sg. se înstăpâneá; conj. prez. 3
să se înstăpâneáscă